Big bancul Mondialului


 

Big bancul Mondialului

E cazul să ne păstrăm buna dispoziție

Impertinent, sarcastic, amoral, drept și nedrept, logic, generos, meschin, impasibil, Mondialul acesta își cam rîde de noi. El ne contrazice competențele, ideile fixe, convingerile și, mai ales, gusturile. Nu mă exclud: scrisesem că Italia – Anglia a fost cel mai bun meci al primei săptămîni, ca la finalul grupei amîndouă să fie eliminate; “Bine că au plecat, amîndouă au păcălit fotbalul!”, le-a scris un internaut celor de la un post de televiziune pro-spaniol de o viață și cărora li s-a spus de la obraz, după catastrofa bosquetiană: “Nu sînteți în doliu, domnilor?”.

Îi contemplu pe savanții în fotbal demni de tot respectul care au onestitatea să-și numere pe degete pronosticurile false, deși normale. Cum să crezi că tot ce se joacă în La Liga și în Premier League e măturat la nivel mondial? Mulți invocăm oboseala din marile campionate europene, dar vine Mondialul și iar ne contrazice. Robben nu e european? Robben a legat două meciuri fantastice – după cel cu Olanda, acela cu Chile, unde a fost prodigios: după ce l-am văzut stînd pe linia porții la un corner pentru Chile (Olanda avea deja 1-0), era capabil de o cursă de peste 50 de metri, în minutul 93, centrînd precis pentru un 2-0 de care statistic nu mai avea nevoie. El unde joacă tot anul, unde-și cîștigă brotul? Parcă la campioana Germaniei… Am avut “răutatea” să mă gîndesc că nu e obosit fiindcă Realul dîndu-i lui Bayern un 5-0, în semifinală, i-a făcut olandezului economie de efort, scutindu-l de o finală europeană. Răutăți, răutăți…

Momentul de vîrf al freneziei cu care acest Mondial ne ironizează crunt prejudecățile este calificarea Greciei (cu un golaveraj de 2/4 în 3 meciuri). Am rîs cu toții, oral și textual, cum s-au făcut de rîs acești mai mult decît antipatici adversari personali ai României, cum arătau de impotenți cu Columbia și Japonia, ne simțeam bine și răzbunați pentru cîte ne-au făcut, cînd, deodată, ce să vezi? Cu o Coastă de Fildeș aproape calificată, dar cu neglijențe criminale în apărare, Samaris face 1-0, Fildeșul egalează, la 1-1 nu mai are probleme, însă vine ultima secundă a meciului și apare un penalty dubios în favoarea acestor greci care îi vor ridica probabil o statuie arbitrului din Ecuador; bate scoțianul Samaras, e 2-1, calificare și în studio după miezul nopții apare glasul lui Pițurcă, omul cel mai hulit pentru tot ce-am făcut și n-am făcut în barajul nostru nefericit cu grețilii. El, Victor, era victoriosul, cel care putea rosti invincibilele întrebări: Eu ce v-am spus? Nu v-am spus că grecii sînt foarte buni? Mai buni decît noi?

Avea dreptate. Era big bancul Mondialului. E cazul să nu ne enervăm. E cazul să ne păstrăm buna dispoziție. Scriam că e un Mondial interzis mofturoșilor. Azi e cazul să scriu că avem un Mondial pentru cei care posedă la cea mai mare intensitate simțul humorului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s