Steaua pastreaza speranta in Europe League


Steaua a castigat cu 2-1, dupa 5 ani in cupele europene, la Lugano in Elvetia. Dupa o primă repriza dezastruoasă, in care au fost condusi, Steaua și-a revenit și a marcat prin Budescu si Junior Moraes. 

Steaua se afla pe primul loc in grupa, dupa primele doua meciuri in grupele Europa League si pastreazā sanse reale de calificare.

Anunțuri

Așteptarea


Cel mai greu in viata este sa astepti. Stai la coada la doctor, la vreun ghișeu la instituțiile publice, la farmacie, la caserie in supermarket, la biserică, la notariat, mai peste tot.

Ce e mai enervant este faptul ca pierzi din timpul tau pretios cand ai putea sa il petreci in cu totul altfel.

Si asta realizezi cand ajungi la o varsta mai inaintata si iti dai seama ca a trecut viata pe langa tine. Nu mai asteptati pentru ca timpul e pretios.

De ce imi place Instagramul?


instagram

Pentru ca e cool, l-am descoperit prin 2011, cand navigam la intamplare pe net. Initial eram pe calculator si nu puteam sa creez un cont, pentru ca nu aveam telefon mobil, uite asa mi-am luat primul iphone, un iphone 3 cu care mi-am creat contul in  care acum am ajuns la 9944 de fotografii.

Instagramul este o platforma dedicata impatimitilor de fotografie, care pot posta in special fotografii facute cu telefonul mobil, fotografii carora le poti aplica diverse filtre si le poti edita aducandu-le o nota personala. Faptul ca putini oameni utilizeaza photoshopul sau adobe lightroomul in prelucrarea fotografiilor a impulsionat tinerii sa foloseasca utilizarea instagramului,  aplicatie cu care se pot prelucra foarte usor fotografiile.

Initial erai obligat sa pui fotografii in formatul patrat-square astfel ca trebuia sa te obisnuiesti cu o astfel de incadrare. Ulterior, platforma s-a dezvoltat si permite publicarea oricarui format de  fotografie.

Odata cu dezvoltarea camerelor foto de pe telefoane, calitatea de continut pe instagram a crescut in mod constant. Va incurajez sa utilizati aceasta aplicatie.

https://www.instagram.com/

Alegerea unui smartphone in 2017, o decizie grea


Din anul 2007, de cand a aparut iphone-ul, smartphone-urile s-au schimbat, avand in urmă o evolutie de 10 ani de tehnologie si inovatii.

Daca la inceput lumea naviga pe internet folosind calculatoarele, astazi mai bine de 70% din navigarea pe internet se face pe telefonul mobil, pentru ca smartphonurile se vand la un pret accesibil si oamenii s-au obisnuit sa intre pe internet de pe telefonul mobil.

In ziua de astazi oferta pentru telefoane mobile este extrem de generoasa, astfel ca alegerea in cumpararea unui smartphone de pe piata este foarte dificila.

Conform techradar.com, cel mai bun smartphone la ora actuala dupa specificatii si performante este Samsung Galaxy S8, urmat indeaproape de Iphone 7 plus lansat anul trecut. Aceste modele insa se vand pe piata noastra in magazinele online cu aproximativ 3500-3600 de lei, preturi foarte mari pentru majoritatea romanilor.

Bineinteles pentru cunoscatori exista diferente mari intre IOS sistemul de operare de pe Iphone si Android sistemul de operare de pe Samsung.

IMG_7128

Eu personal prefer IOS-ul pentru ca e mai simplu, mai stabil, aplicatiile ruleaza mai repede si primeste update-uri permanent.

 

In schimb, Androidul este mai customizabil, adica il poti modifica si permite mai multe modificari aduse interfetei telefonului mobil.

Pentru cei cu posibilitati financiare mai reduse a treia optiune, dupa cele doua pomenite, ar fi telefonul Oneplus 5, care poate fi achizitionat direct de pe site-ul lor, trimit si in Romania in 5 zile prin DHL, la pretul de 500€, adica aproximativ 2184 de lei.

Personal as opta fara indoiala pentru iphone 7 plus, dar se stie gusturile nu se discuta.

Acestea ar fi la ora actuala primele 3 smartphonuri ca si performanta la ora actuala conform techradar.com, un site de specialitate.

O clasificare a primelor 10 smartphone-uri la ora actuala o regasiti pe site-ul amintit, clasificare ce va poate ajuta in achizitionarea unu telefon nou si performant.

http://www.techradar.com/news/phone-and-communications/mobile-phones/20-best-mobile-phones-in-the-world-today-645440/3

 

 

Messi, cel mai  bun fotbalist din toate timpurile


Stiu este o afirmatie grea, dar dupa meciul de duminica de pe Santiago  Bernabeu, cand a invins de unul singur Realul lui Cristiano Ronaldo, m-am decis: este mai bun si decat Maradonas, chiar daca nu are in palmares un titlu mondial precum predecesorul sau.

Este un exemplu in teren si in viata sociala, nu a avut probleme cu drogurile, poate doar cu fiscul spaniol, ca orice om cu multi bani si imi place ca dincolo de performantele realizate ramane modest si nu schimba echipa, joaca la Barcelona de atatia ani.

Poate in 2018  va lua titlul mondial cu Argentina, ramane de vazut, oricum la nivel de echipa de club i-a intrecut pe toti si mai e ceva: e fenomenal cand are mingea la picior si asta conteaza cel mai mult.

Despre facebook și alți trepanați


Mi-am deschis un cont de facebook de prin 2011, bineînțeles neoficial, adica sub pseudonim. Eram împăcat cu contul meu pe care nu îl știa mai nimeni, postam cam ce voiam, în fine eram un utilizator ,,light” sau cam așa ceva. Prin 2012 cand am venit de la un botez, fiind si ușor cherchelit, am urmat sfaturile prețioase ale unui bun amic, care mi-a spus: ,,nu, tati, daca nu ai cont oficial nu existi, degeaba ai unul sub pseudonim, daca vrei sa iti revezi si sa vorbesti cu vechi prieteni din liceu (de parca era asa de important 🙂 ), fă-ți unul oficial”, și mi-am făcut.

De cand am cont oficial am vrut sa il inchid de vreo trei ori din cauza unor trepanați frustrați, care nu au alta treaba decat sa stea pe facebook și să comenteze negativ la orice postarea de a mea, de parcă ei ar fi deținătorii adevarului absolut. Există o specie de utilizatori care nu fac altceva decât să urmărească postările altora și să comenteze, își pierd timpul cu irosirea urii care-i macină, postand comentarii sarcastice la orice postare, pe care ei în prostia lor nu o pot întelege, pentru că sunt frustrați.

Asta până am descoperit butonul ,,block” și implicit ștergerea din lista de așa-ziși prieteni virtuali. Mă întreb dacă aș avea de cărat o canapea în miez de noapte, oare câți din prietenii aștia virtuali ar veni să ma ajute? Raspuns corect: niciunul. Pentru că mulți din compatrioții noștrii suferă de două mari afecțiuni: invidia și prostia și nu iși fac cont de facebook decât pentru a vedea ce posteaza alții și să comenteze, cu invidie izvorâtă din prostie.

Mi-am pastrat contul oficial pentru că soția foloseste contul meu de facebook, ține legatura cu vechi amici comuni, nu din categoria celor de mai sus, mă ajuta să stochez pe serverul lor fotografii si articole pe care nu sunt nevoit sa le car mereu pe un hard-disk sau usb și pentru simplu motiv că printre imensitatea de prostii de pe facebook cu pisici, pitipoance, masini, cocalari si alte inepții mai gasesti si articole interesante despre fotografie, it, produse electronice, sport, politica, istorie, drumeții, geografie, muzica și alte chestii nenumărate de care sincer sunt interesat.

Constat însă că pe zi ce trece lista prietenilor se diminuează considerabil, probabil din doua motive: ori sunt eu prea pretențios în selectarea lor, ori unii sunt prea proști și n-am știut 🙂

Sunt sigur ca în scurt timp o să ajung la numărul de prieteni de pe contul inițial deschis: adică unul, care de fapt sunt eu 🙂

Stiu că o să-mi spuneți că nu sunt sociabil, lucru care este perfect valabil, dar prefer sa fiu sociabil cu mine însumi, decât să fiu nevoit să ascult și să citesc prostiile și teoriile altora care sunt cu mult mai proști decât mine 🙂

Amintiri din Bucegi


M-am uitat aseară peste câteva fotografii culese din timpul drumețiilor din Bucegi, in perioada iunie 2010 – octombrie 2014 și m-a cuprins nostalgia, mi s-a făcut dor de munte. Plecam pe diferite trasee aproape in fiecare week-end prin Bucegi, aveam o camera foto digitală tip sapunieră, un Canon powershot A550, iar mai apoi un iphone 4s si făceam poze la tot ce îmi placea, precum japonezii scăpați prin Europa in excursii. O prietenă râdea de mine și mă întreba: Iar pozezi copaci? Ca să-i postezi pe blog si pe facebook? Da iar, zâmbeam eu.

E drept că, deși pot spune ca sunt locuitor al acestor zone din 1978, adica Valea Superioară a Prahovei cu rezervația Parcului natural Bucegi, abia târziu am realizat măreția cadrului natural ce ne înconjoară aici la poalele Bucegilor, aspecte pe care , din ignoranța, le-am tratat cu indiferență până la vreo 34 de ani. Treceam printr-o perioadă mai grea, nu avem de muncă și un vechi amic din liceu mi-a propus sa plecam în drumeții de o zi prin Bucegi. Invatam pentru un examen sa il sustin pentru un loc de muncă in cadrul insalubrelor instanțe judecătoresti din România.

Mărturisesc ca muntele ma fascina de mic, dar nu prea fusesem plecat prin Bucegi din varii motive, ba nu aveam echipament, ba nu aveam cu cine si nici nu prea știam multe trasee, plus ca mi-era cam frică să merg singur, dar ceva trasee clasice facusem in liceu si prin anii facultății, plus ca picioarele mă țineau pentru că jucasem fotbal pană pe la 25 de ani. Bietul tata ce mă mai scosese pe munte, mi-aduc aminte ca pe la 16 ani ne-a prins noaptea pe munte el fiind mai batran si deplasandu-se mai greu, a inceput ploaia sus pe platoul alpin, ne-am adăpostit la o stână, fulgerele cădeau la 2 metri de noi, am plecat spre casă pe la opt seara, mi-era frică de urs, el abia mergea, într-un târziu am ajuns dar ce spaime am tras… a fost ultima excursie cu el pe munte. Avea un aparat cu film rusesc – Cmena, mi-aduc aminte ca mi-a facut o poza pe traseul spre Stana Regala, alb-negru, o poza de care si acum sunt mândru.

Revenind prin 2010, am început să ies cu amicul din liceu prin Bucegi, avea o gașcă faină cu încă doi băieți de cursă lungă, plecam în trasee, prin munți, luam si o fripturică la noi să facem un grătărel și o ,,ceterică”, o țuică si pierdeam toată ziua pe cărări de munte, așa am reușit să fac cele mai cunoscute trasee din Bucegi. A fost o perioadă frumoasă în care am reușit să văd numeroase locuri frumoase din Munții Bucegi și în tot acest timp am realizat ce țară frumoasă este România, mai ales în zona asta a Carpaților Meridionali. La liceu îmi plăcuseră, istoria, geografia , limba română și engleza, deși terminasem mate-fizica, un profil de real, cunoștințele m-au ajutat să realizez ce tară frumoasă avem din zona Bucegilor, din Dâmbovița, prin Prahova și până în Brașov spre Șimon-Bran.

Prin 2015 gașca de montaniarzi s-a destrămat, fiecare a plecat pe la casa lui, și-au văzut de drumul lor în viată, ne vedem din ce în ce mai rar, dar am rămas cu amintirile si cu fotografiile din acele vremuri. Mi-aduc aminte ca erau zile în week-end cand nu aveam niciun chef sa urc pe munte, as fi lenevit în pat uitându-mă la vreun film, acum îmi dau seama că cel mai greu era să te urnești din loc pentru că la sfârștul zilei, dupa mulți kilometri parcurși și sute de locuri frumoase văzute oricum te simțeai mai împlinit chiar daca te dureau picioarele. Când mă gândesc că într-o zi am parcurs vreo 39 de kilometri prin Bucegi, acum mi se par mulți, atunci era o joacă, cei drept la final abia mai mergeam, parca îmi intraseră picioarele în fund 🙂

Am mai ieșit pe munți si prin 2015 și 2016, cu altă gașcă pe la Omu, Mălăiești, Diham Phoenix, dar nu mai regăsesc nimic din farmecul traseelor cu prietenarii dinainte, plus ca am inceput să obosesc, la ultima coborare pe Glăjăriei si urcare spre Mălăiesti cu un rucsac în spate, în vară, am crezut că îmi dau duhul. Vârsta începe să îsi spună cuvântul, dupa 40 de ani daca te-ai trezit si nu te doare nimic înseamnă că ai murit, vorba unui amic. Cert este ca daca în 2010 mergeam saptamanal, si un traseu de 39 de km nu era mare lucru, acum abia am iesit de 2 ori la Omu si de două ori la Mălăiesti și finalul drumețiilor m-a găsit mergând în mâini, a devenit din ce in ce mai greu.

Cam asta e, oricum zona Bucegilor merită vizitată la orice vârstă, vă las să vă convingeți din imaginile postate, dacă mă lasă WordPress-ul că am depășit demult spațiul de stocare și nu am chef să plătesc pentru a posta 🙂