Ce poate spune o fotografie?


N-am mai scris demult pentru ca actualul blog a fost devorat de el insusi.

ipanema

Am fost devorat de tehnologie, precum Cronos isi devora copiii, mai exact din lipsa spatiului oferit de wordpress.com, am atins limita maxima de 3 giga si nu prea mai pot posta poze sau fotografii, cum vreti sa le spuneti, iar eu fara o poza sunt ca si inexistent. Degeaba scrii zeci de cuvinte cand o fotografie poate rezuma totul, mult mai succint decat o compunere intinsa pe zeci de pagini, intesata cu neologisme si metafore nemaintalnite. Si tocmai acum cand descoperisem IOS 7 pe un Iphone 4s cu multiple posibilitati de prelucrare foto in Instagram…

image-2013-03-22-14468547-46-2014-brazilia

As putea sa scriu despre barajul echipei nationale din 15 noiembrie si 19 noiembrie cu Grecia prietena balcanica, Grecia lui Samaras si a lui Kapetanos, campioana europeana in 2004, cand a fost condusa paradoxal de un neamt: Otto Rehagel; un neamt nu poate vedea insulele din Marea Ionica si din Marea Egee cu ochii unui mediteraneean nascut la umbra maslinilor, poate in asta consta si secretul succesului lor din 2004, europenii erau pierduti in contemplarea statuilor din Grecia Antica in vreme ce calul troian era la portile cetatii…si astepta sa fie adus in cetate: Grecia a invins in finala Portugalia lui Cristiano Ronaldo, tara organizatoare dupa ce o batuse si in grupe, daca memoria nu ma inseala.

La noi singurul neamt care a facut istorie a fost Carol I,  dar e mult de cand s-a dus pe plaiurile vanatorii, cum spun amerindienii si de atunci n-a mai venit niciun neamt care sa se inhame la caruta noastra cu boi.

Asadar cloncuzionand sansele Romaniei cu Grecia sunt infime sau nule, vorba lui nea Imi care a luat Cupa Campionilor cu Steaua:,, Nu-mi fac iluzii ca sa nu am deziluzii”, pe principiul vechi din vremea lui Hagi ,,Daca ti-e frica de lup, nu intri in padure…”

Si ne pare rau caci dupa ce Olanda ne-a facut cadoul locul doi care ne-a dus la baraj, dupa ce am scapat de Portugalia, Croatia sau Ucraina la tagerea la sorti pentru baraj,  vom sfarsi lamentabil prin a privi meciurile de la campionatul mondial la televizor fara echipa Romaniei, care nu s-a mai calificat la mondiale din 1998 de pe vremea lui Hagi la apus de cariera. Si nu putem uita noptile mondialului din SUA 1994 cand Romania atingea sferturile de finala, adica era in primele 8 echipe ale lumii si la doua minute de performanta de a juca in semifinalele CM. A venit iesirea hazardata a lui Prunea, capul egalizator al lunganului Keneth Andersson si apoi dezastrul de la penalty-uri cu Belodedici si Dan Petrescu ratand de la punctul cu var. Ce vremuri, o tempora…memoria cronicarului cum spunea celebrul Ioan Chirila in cartile sale despre noptile mondialului. Ne raportam la trecut, ne hranim cu amintiri si uitam sa traim prezentul. Cu siguranta actuala generatie nu se va mai intalni cu o alta sansa de a juca fotbal langa plaja Copacabanei, strajuiti de sfinxul de pe muntele Corcovado…si pentru o astfel de himera, un astfel de vis cateodata merita sa dai totul. Nu e cazul unor tricolori care joaca la nationala pentru a fi remarcati in cluburi de tinerele domnisoare dornice de o aventura cu un june tanar fotbalist de nationala proaspat tranferat la  vreo echipa din vest, unde va lustrui eterna banca de rezerve. O astfel de oportunitate nu o va intelege niciodata un fotbalist care se imbata prin cluburi ascultandu-l spre dimineata pe Adi Minune cu ,,O viata mea,of inima mea… O degeaba plang, tare necajit mai sunt….”  Cu siguranta au lipsit la ora de limba romana unde se analiza celebra balada Miorita, lait-motivul mioritic, alternanta deal-vale, acceptarea mortii fara lupta, etc. E ceva mioritic in existenta noastra de zi cu zi cel putin din 89 incoace…Si referitor la meciul de baraj cu grecii, noi romanii nu vom putea lupta niciodata ca eroii spartani de la Termopile care au tinut piept timp de 3 zile numeroasei armate persane conduse de Xerxes … Vom trai visand la gazonul de pe Maracana.

Maracanã_Stadium_in_Rio_de_Janeiro

Iphone 4s


iphone 4s

sursa:http://stiri-telefoane.mobilissimo.ro/apple/review-iphone-4s_11371.html

Ce ştiam deja despre acest model este că el are designul identic cu al lui iPhone 4, dar hardware-ul s-a schimbat într-un mod crucial pentru funcţionarea termainalului. Astfel, avem acum la dispoziţie un procesor Apple A5 dual core de 800 MHz, care îşi face treaba excelent, împreună cu 512 MB RAM şi 16/32/64 GB memorie internă. Telefonul este unworld phone, funcţionând atât în reţele CDMA şi GSM şi fiind compatibil cu orice operator de pe glob.

iPhone 4S măsoară 9.3 mm în grosime, cântăreşte 140 de grame şi vine în variante de culoare albă sau neagră. Am avut norocul să testez varianta de culoare neagră şi zic noroc aici, deoarece iPhone-ul alb ar fi dat rău pe camera cu siguranţă, mai ales la fotografii. În ce priveşte conectivitatea, acest terminal suporta pe lângă HSDPA şi WiFi 802.11 b/g/n, Bluetooth 4.0 şi A-GPS şi Glonass. Ecranul său este acelaşi Retina Display, cu rezoluţie de 960 x 640 pixeli pe o diagonală de 3.5 inchi, pe care rivalii Apple şi acum încearcă să o egaleze. Acelaşi ecran are o rată de contrast de 800:1 şi luminozitate de 500 cd/m2.

De remarcat este faptul că terminalul este unul glossy şi magnet de amprente, oricât a încercat producătorul sau să evite acest lucru. Şi totuşi ce separa un iPhone 4S de un iPhone 4? Pe lângă faptul că ni se promite gaming de nivel avansat, prin prezenţa unui procesor grafic de 7 ori mai puternic decât pe iPhone 4, trebuie să recunosc că handsetul este cu adevărat rapid şi nu cunoaşte semnificaţia cuvântului lag. Imaginaţi-vă că jucaţi un shooter pe computer precum Brothers in Arms şi rulaţi şi un titlu relativ nou din seria NFS. Garantez că un PC de acum 2-3 ani va „sughiţa”… Ei bine, iPhone 4S rulează NFS, un shooter, o melodie, un website şi un clip YouTube simultan, fără ca măcar să clipească.După cum ştiţi deja, telefonul vine cu iOS 5, pe care îl puteţi instala şi pe modelele mai vechi de telefoane Apple, de la iPhone 3GS în sus, plus iPad şi iPad 2. În ce priveşte bateria, au existat numeroase plângeri cu privire la viaţa sa prea scurtă, iar Apple s-a pus deja la dispoziţia clienţilor pentru a putea preveni un eventual Batterygate, după ce a scăpat de Antennagate. Şi cum a scăpat de problemele cu antenă? Simplu, acum noul iPhone are două antene şi am cuprins telefonul în mână pentru a testa acest lucru şi nu a pierdut nici măcar o linie de semnal.

Fiindcă tot veni vorba, iPhone 4S foloseşte un microSIM, ca şi predecesorul său, iar dacă sunteţi curioşi, să ştiţi că operatorii vă oferă şi microSIM-uri prepay fără probleme, la acelaşi preţ ca şi unul normal. Revenim la software, care acum include şi o bară de notificări, disponibilă prin swipe din partea de sus a ecranului, de unde „tragem” o listă cu notificări ce include informaţii de pe Facebook, vremea, acţiunile de la bursă, SMS-uri primite, mailuri şi apeluri ratate, deci practic o listă completa. Asemănarea cu bară de notificări a lui Android nu este deloc întâmplătoare şi dacă nu mă înşel chiar un oficial Apple a recunoscut similaritatea.

iOS 5 mai aduce şi integrare Twitter, Newsstand (iBooks pentru reviste), o zonă de memento-uri şi posibilitatea de a sincroniza informaţiile si continuturile şi a activa telefonul via WiFi. În ce priveşte multitaskingul, acesta funcţionează foarte uşor: dublă apăsare pe butonul Home şi se deschide o fereastră cu aplicaţiile ce rulează în acel moment în zona „dock” a OS-ului din partea inferioară a ecranului. Acolo veţi putea vedea grupate câte 4 softurile deschise şi odată ce ţineţi apăsat unul dintre ele va apărea un mic cerc roşu ce permite închiderea aplicaţiilor. Simplu? Aşa am crezut şi eu şi chiar aşa a fost…

Browserul Safari arata şi se mişca la fel de bine, dar parcă thumbnailurile taburilor deschise sunt puţin mai mari şi mai arătoase. Evident, invitatul special pe iPhone 4S este Siri, asistentul virtual despre care toată lumea vorbeşte. În vreme ce începătorii pot spune „wow vorbeşti cu telefonul„, acest asistent este util şi nu prea, mai ales în România. În afară îi văd funcţionalitatea, când încerci să găseşti un taxi, să comanzi o pizză sau să cauţi un pub pe hartă, dar la noi? Siri nu ştie nici măcar unde se afla Bucureştiul şi de abia de putem afla vremea din România datorită lui. Măcar avem opţiunea sa setam vocal un reminder sau să ni se citească un SMS primit, evident în engleză, franceză şi germana. Mai are Siri şi câteva răspunsuri înţelepte la întrebaţi de genul „What îs the meaning of life?” sau „Do you love me?„, dar pe acestea le aflaţi din review.

A venit şi momentul camerei, care pe mine personal m-a cucerit… Lăsăm la o parte senzorul de 8 megapixeli cu autofocus, tap to focus, detectare facială şi bliţ LED. Lăsăm la o parte şicaptura HD 1080p la 30 fps şi stabilizatorul video. Este acea viteză incredibilă cu care se realizează fotografiile şi telefonul este gata de încă o poză şi încă o poză şi încă o poză atât de rapid, încât îţi vei umple cu sute de poze într-o zi galeria şi nu îţi vei da seama ce s-a întâmplat. În aceste condiţii nu văd prea bine camerele digitale în clasamentul celor mai folosite modele de pe Flickr şi deoarece deja iPhone 4 este în top, presupun că şi 4S va avea aceleaşi performante.

Iată o mostră de fotografie realizată cu iPhone 4S, care se descurcă excelent la acest capitol şi este până în acest moment telefonul cu cea mai bună cameră din 2011:

Revenim puţin la baterie şi vă reamintim că ni se promit 8 ore de convorbiri 3G, 200 de ore de funcţionare în standby şi până la 6 ore de utilizare internet în 3G. Nu ştiu cât de reale sunt aceste afirmaţii, dar ce ştiu este că făcând o oră fotografii şi accesând wifi-ul o ora de seara până la prânz a doua zi bateria era deja la 40%… Un aspect pozitiv a fost experienţa de gaming şi am fost pur şi simplu fascinat de felul în care se vede PES 2012 sau Brothers în Arms pe device. PSP are o mare problemă, la fel şi Nintendo DS, iar PS Vita ar face bine să vină cu o grafică mai revoluţionară, altfel nu îi văd bine pe cei de la Sony. Claritatea imaginii şi fluiditatea gameplay-ului mă fac să aştept cu nerăbdare următoarele titluri din App Store, mai ales pe cele HD.

România – Estonia 2-0.Tricolorii s-au calificat la barajul pentru CM din 2014


590923-rkx5250

sursa:ww.gsp.ro

România a învins greu Estonia pe teren propriu, scor 2-0, graţie „dublei” reuşite de Ciprian Marica.

Cu un şoc şters, tricolorii au obţinut cele 3 puncte care au calificat naţionala României la barajul pentru Campionatul Mondial din 2014.

Această calificare nu venea dacă Olanda nu îşi respecta blazonul şi cîştiga în Turcia, aşa cum a făcut-o, scor 2-0. Turcii aveau nevoie de victorie.

Ungaria a cîştigat şi ea în faţa Andorrei, scor 2-0 şi a terminat grupa pe locul 3.

Tragerea la sorţi pentru barajul pentru CM din 2014 va fi pe 21 octombrie. Meciurile de la baraj se vor juca pe 15 şi 19 noiembrie.

Clasamentul grupei:
1. Olanda 28p
2. România 19p
3. Ungaria 17p
4. Turcia 16p
5. Estonia 7p
6. Andorra 0p

Diferenta mare de valoare: Steaua-Chelsea 0-4


Ne-au aratat ce inseamna fotbalul adevarat, sa revenim cu picioarele pe pamant, ne-au dat cu terenul in cap…

Campioana României, Steaua Bucureşti, a înregistrat a doua înfrângere consecutivă în grupa E a Ligii Campionilor, după ce a fost învinsă, marţi, pe Arena Naţională, cu scorul de 4-0 (2-0), de echipa engleză Chelsea Londra.

Golurile au fost marcate de Ramires ’19, ’55, Georgievski ’44 (autogol) şi Lampard ’90

În primul meci din grupa E, Steaua a fost învinsă de Schalke 04, scor 3-0.

Etapa viitoare, Steaua va juca, tot pe teren propriu, la 22 octombrie, cu FC Basel.

Mai jos parerea obiectiva a unui maestru al scrisului….

image-2013-10-2-15707961-41-john-terry-federico-piovaccari-25-steaua-chelsea-0-4

sursa: http://www.gsp.ro

Stări de șoc

October 4th, 2013 | Radu Cosaşu

În tot ce e frumos pe lume e propagandă.

La urma urmei, Steaua în fața lui Chelsea a fost ca o echipă oarecare din Liga lui Mitică în fața Stelei. Nu ne așteptam nici noi, nici Mourinho: “A fost mai ușor decît mă așteptam”. Bourceanu, ca de obicei, e cel mai cumplit de dulce: “Chiar dacă ne autodepășeam, nu cîștigam”. Părerea mea este că Steaua s-a autodepășit totuși: în lauda de sine, în îngîmfare, în impertinență; nu au fost doar cîteva declarații (e adevărat, memorabile), a fost o politică sistematic sfidătoare, de supraapreciere, de mare putere, nu numai acasă, ci și peste hotare. A fost o boală, să recunoașem, molipsitoare. Ca unul dintre cei cîțiva care am luat cîteva bobîrnace grele peste pix fiindcă am scris că Steaua e o echipă de valoare medie în Europa, nu înțeleg să mă angajez în miștouri dure și nici în oportunisme schematice.

Nu am de ce fi oportunist. Dincolo de statistici abundente, dincolo de comparații cu ce-a fost și nu mai este, rămîn la problema vocabularului folosit de ștabii, agitatorii și propagandiștii Stelei. Propaganda e totul în toate, “în tot ce e frumos pe lume”, vorba șlagărului de altădată, all-inclusive în fotbal. Nenorocirea este că nu cunoaștem în fotbal – ca și în politică – un alt vocabular decît acela al autopreamăririi și disprețului față de ceilalți; nu se știe ce-i o frază echilibrată, un adjectiv precaut, o idee nuanțată. Trufia și scîrba domină autoritar.

Dacă regret ceva este nesocotirea unei opinii a lui Ilie Dumitrescu – nici el nu a reluat-o apăsat – și anume: punctul de vîrf al performanțelor Stelei, indiscutabile, a fost atins în calificarea ei împotriva Legiei, chiar dacă polonezii nu sînt Chelsea sau Ajax. Atunci echipa și-a dat măsura, nici foarte mare, dar nici mică. Acum trebuie să ne scoatem din cap că valoarea Stelei e incomensurabilă, că numai Real, Barca sau Bayern o pot învinge… Mai țineți minte cine a spus-o? Același și aceiași care se uitau cu dispreț la Europa League. Acum se regretă că același e prea departe, căci el ar fi făcut schimbări mai bune decît Reghecampf în meciul cu Chelsea. E o stare de șoc cu adevărat incomensurabilă. Să-i vedem consecințele în condițiile în care generalul Iordănescu diagnostichează că cei care conduc Steaua nu mai au simțul realității. E tare spus, prea tare, dar o semnez.

În ce privește șocurile, prefer formidabila tiki-taka muncheneză de la Manchester; stupefiat, pierdusem numărul paselor lui Bayern. Guardiola a dat rigorii lui Heynckes fantezie, libertate și plăcere.